La eveniment au participat: dna. Sandie Blanchet, Reprezentant UNICEF in Romania, dna. Liliana Preoteasa, Subsecretar de Stat, Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice, dl. Philippe Testot-Ferry, UNICEF Regional Education Advisor, dna. Anca Nedelcu, Prodecan, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea Bucuresti, dna. Catalina Ulrich, Director Departament Stiintele Educatiei, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea Bucuresti.
Prezentele studii reprezintă un efort cumulat, inițiat de UNICEF România, având ca
scop obținerea de informații actualizate, generarea de recomandări fundamentate
pe date și influențarea procesului de dezvoltare a politicilor din domeniul
educației timpurii.
1. Primul demers investigativ a
implicat cartografierea unei mari varietăți de exemple de practici în educația
timpurie, precum și a unui registru larg de factori interesați: decidenți,
specialiști în educație, practicieni. În acest context au fost identificate
trei categorii mari:
·
practici generate de politici sau proiecte inițiate la nivel sistemic
de către Ministerul Educației și Cercetării Științifice (MECS),
respectiv agenții sau unități de implementare direct asociate Ministerului prin
proiecte cu acoperire națională sau de mare anvergură (de exemplu Proiectul
pentru Reforma Educației Timpurii);
·
practici inițiate de instituții educaționale sau organizații
neguvernamentale și promovate de MECS pentru a fi implementate la o scară cât
mai largă (de exemplu Programul național de educație parentală în învățământul
preșcolar);
·
practici inițiate de instituții educaționale sau organizații
neguvernamentale care sunt implementate cu succes în una sau mai multe
instituții de învățământ, centre care oferă servicii de educație timpurie sau
comunități locale. Asemenea practici au potențialul de a fi replicate și în
alte contexte.
Selectarea inițiativelor relevante pentru a putea să fie considerate
practici promițătoare a fost multicriterială și multistadială. Concret, metodologia a presupus:
·
triangularea surselor, metodelor și momentelor de culegere și interpretare
a datelor a fost realizată pe parcursul cercetării, precum și prin derularea
mai multor etape de filtrare și selecție a exemplelor inventariate în prima
etapă (vezi metodologia de selecție a practicilor propusă, respectiv lista
brută, lista intermediară, lista finală);
·
apelul la 75 de organizații și instituții relevante care au primit
chestionarul online;
·
consultarea unei varietăți de specialiști, decidenți și practicieni în
analiza exemplelor de practici.
Criteriile specifice de analiză a practicilor adaptate la domeniul
educației timpurii au fost: relevanța, eficacitatea, impactul avut, eficiența,
sustenabilitatea, gradul de inovare, transferabilitatea, concordanţa cu
domeniul drepturilor omului/copilului, respectul față de etica în domeniu, validarea şi evaluarea,
compatibilitatea cu particularităţile beneficiarilor, gradul de complexitate a
intervenţiei, gradul de implicare a părinţilor, echitate și incluziune,
accesibilitate în general și accesibilitate în sens financiar (intervenții pe care
să și le permită din punct de vedere al costurilor), parteneriat
inter-instituțional şi caracterul multidisciplinar al intervenţiei.
Pe baza acestor criterii, specialiștii
în educație și decidenții au filtrat inventarul brut în trei etape, au acordat punctaje
de la unu la cinci, rezultând o listă intermediară, respectiv finală.
Lista finală de nouă inițiative care reflectă nevoia
de abordare integrată a dezvoltării copiilor și educației timpurii, implicarea
familiei, focalizarea pe copii romi, cu cerințe educaționale speciale (CES) și
alte grupuri dezavantajate, aplicarea cadrului legal pentru educația și
serviciile adresate copiilor de la naștere la intrarea în școală și pregătirea
practicienilor și profesioniștilor din domeniul educației timpurii (pentru a
depăși modelul medical pentru copiii mai mici de trei ani și pentru tranzițiile
eficiente din familie în creșă, grădiniță, școală).
0 Comentarii:
Trimiteți un comentariu