Fundația CAESAR a organizat sâmbătă, 14 noiembrie 2015, la Ambasada României din Washington,
colocviul „Democrație și reprezentare: Perspectivele votului electronic și
prin corespondență pentru românii de pretutindeni". Evenimentul a adus
în prim-plan problematica exercitării votului pentru românii din diaspora. Câștigător
în cadrul concursului public de proiecte din sesiunea februarie 2015, acest proiect
beneficiază de sprijinul Ministerului Afacerilor Externe prin Departamentul
Politici Pentru Relația cu Românii de Pretutindeni (DPPRRP). La eveniment au participat experți în domeniul votului electronic
și prin corespondență, alături de reprezentanți ai comunității românești din
zona metropolitană a capitalei americane, care activează în mediul academic, de
afaceri, diplomatic și în cadrul unor organizații internaționale. Evenimentul s-a
bucurat de prezența Ambasadorului României în SUA, domnul George Cristian
Maior.
Proiectul „Democrație și
reprezentare: Perspectivele votului electronic și prin corespondență pentru
românii de pretutindeni" reprezintă o inițiativă comună a membrilor
CAESAR din Franța, Marea Britanie și SUA. Inițiativa urmărește coagularea de expertiză
din rândul comunității de români din diaspora și din țară în vederea
identificării unor soluții viabile privind îmbunatățirea accesului cetățenilor
români la exercitarea unui drept constituțional fundamental: dreptul la vot. Evenimentul
de la Washington a marcat finalul seriei de trei colocvii organizate în cadrul
acestui proiect, dintre care două s-au desfășurat anterior la Paris și Londra.
Pe parcursul colocviului, participanții au
dezbătut perspectivele votului electronic și a votului prin corespondență in
cadrul a trei sesiuni: democrația participativă, securitatea cibernetică și
tehnologia informației, și aspecte legale. Cei prezenți au atras atenția asupra
punctelor slabe pe care le are legislația din domeniu. S-a apreciat că, deși reprezintă
un pas înainte privind alternativa la votul clasic, legea propusă a votului
prin corespondență – adoptată recent în Parlament și contestată ulterior la
Curtea Constituțională – se aplică doar românilor cu domiciliul sau reședința
în străinătate, și nu și celor din interiorul granițelor României (de ex.,
studenții din centrele universitare cu domiciliul în altă localitate). Totodată,
românii din străinătate vor putea vota strict pentru parlamentarii care
reprezintă diaspora (doi senatori și patru deputați), astfel că impactul legii
nu ar fi unul semnificativ și nu ar influența în mod substanțial configurația Parlamentului
de la București. Au fost semnalate și anumite probleme cu privire la aspectele
legale ale legii votului prin corespondență. Acestea țin, în special, de
barierele birocratice privind înscrierea în registrul electoral, dar și de
normele metodologice care ar urma să fie elaborate, deși acest lucru ar fi fost
de preferat să aibă loc concomitent cu discutarea proiectului de lege în cauză.
În ceea ce privește votul electronic,
experții au arătat punctual motivele pentru care aplicarea acestui tip de vot
nu este oportună și nici fezabilă în contextul actual românesc. Pe lângă faptul
că introducerea și implementarea votului electronic ar dura 5-7 ani, există
serioase probleme privind confidențialitatea votului și a integrității
procesului aferent.
La finalul discuțiilor, participanții au
convenit asupra unor soluții concrete menite să îmbunătățească legea votului
prin corespondentă, alături de eliminarea unor ambiguități și obstacole
administrative. Printre măsurile propuse se numără: i) aplicabilitatea legii și
pentru românii din țară, în situația în care aceștia știu că nu se vor afla în
ziua votului în circumscripția de care aparțin; ii) înscrierea în registrul
electoral să fie posibilă și online (și nu limitată la depunerea documentelor
aferente prin poștă sau în persoană la misiunile diplomatice românești); iii) înscrierea
în registrul electoral să fie posibilă în baza unui act de identitate/pașaport eliberat
de autoritățile române, și nu în baza documentelor emise de autoritățile străine;
și iv) posibilitatea exercitării votului pentru parlamentarii care reprezintă
circumscripția în care românii din diaspora își au domiciliul în România. Nu în
ultimul rând, cei prezenți au propus demersuri pentru îmbunătățirea
reprezentativității în legislativul de la București a românilor care trăiesc în
afara granițelor țării prin creșterea numărului de parlamentari pentru
diaspora.
0 Comentarii:
Trimiteți un comentariu