Orasele României

Cu o istorie ce începe din secolul al XIII-lea, oraşul Braşov şi-a câştigat un renume fără egal în zona Sud-Estului Europei datorită aşezării sale, vieţii culturale şi artistice, dar şi arhitecturii impresionante, ce îmbină trăsături specifice mai multor stiluri, care şi-au pus amprenta în timp asupra oraşului. Toate aceste aspecte fac din Braşov o destinaţie ce impresionează prin frumuseţea şi pitorescul locurilor, atrăgând astfel numeroşi vizitatori din întreaga lume.

Venind ca o continuare a ceea ce înseamnă oraşul Braşov din punct de vedere cultural, dar şi arhitectural, Romfilatelia îl include în ciclul de emisiuni de mărci poştale Oraşele României, dedicându-i astfel cel mai recent proiect de timbre, denumit simbolic Oraşele României, Braşov. Acesta va fi disponibil spre vânzare începând de miercuri, 17 februarie a.c., în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, venind astfel în completarea colecţiilor iubitorilor de filatelie.

Cele patru timbre ale emisiunii reproduc monumente reprezentative ale oraşului, cunoscute pentru importanţa istorică şi arhitecturală pe care o au în identitatea oraşului.

Cu valoarea nominală de 3,00 lei, timbrul ce ilustrează Biserica Neagră din Braşov prezintă cel mai important monument de arhitectură din oraş, dar şi cea mai mare clădire de cult din România, cu o lungime de aproximativ 90 m şi o înălţime a turnului la cruce de 65 m. Construită în perioada 1383 – 1477, Biserica Neagră este cel mai mare lăcaş de cult în stil gotic la est de Viena, primindu-şi numele în urma marelui incendiu din 1689. Este celebră nu doar prin dimensiunile sale, dar şi prin patrimoniul pe care îl deţine: cea mai mare colecţie de covoare orientale din Europa, datând din secolele XV-XVI (cu excepţia Turciei), cel mai mare clopot mobil (6 tone) şi cea mai mare orgă mecanică din România (orga Buchholz).

Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei se regăseşte ilustrată Poarta Ecaterinei, unul dintre monumentele reprezentative ale stilului Renaşterii în arhitectura transilvăneană. Până în prima jumătate a secolului al XIX-lea, Poarta Ecaterinei a fost singura intrare în Cetatea Braşovului dinspre Schei, turnul exterior păstrându-se în zilele noastre ca unic element din ansamblul fortificat al porţii medievale.

Prima Şcoală Românească este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 5,00 lei. La tiparniţa şcolii, în perioada 1556 – 1588, Diaconul Coresi şi alţi colaboratori tipăresc cele dintâi cărţi de circulaţie în limba română, oficializând definitiv biruinţa scrisului în limba română. Astfel, la Şcoala Românească din Scheii Braşovului au fost tipărite prima cronică având subiect românesc (1628 – 1633), prima gramatică (1757) şi primul calendar almanah românesc (1731). Clădirea muzeului ,,Prima şcoală românească" păstrează stilul baroc de la modificările care i-au fost aduse în anii 1760.

Casa Sfatului este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei. Cronicile medievale amintesc mai multe modificări ale arhitecturii Casei Sfatului şi diverse destinaţii pentru încăperile acesteia.  Distrusă de marele incendiu în 1689 şi refăcută treptat în timp, Casa Sfatului a găzduit administraţia oraşului Braşov până în anul 1876. În prezent, aici se găseşte Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, unde peste 3000 de piese prezintă identitatea istorică a judeţului Braşov din preistorie şi antichitate până în zilele noastre.

Cele patru mărci poştale ale emisiunii Oraşele României, Braşov sunt completate de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă şi blocul de 4 timbre (în album filatelic).

Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 245 exemplare şi echipat cu blocul de 4 timbre al emisiunii şi plicul prima zi cu ştampila „prima zi” aplicată în clar în folio. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 245.