Om politic influent, avocat, critic literar, eseist, filosof şi pedagog, Titu Liviu Maiorescu, a jucat un rol important pentru cultura românească, fiind fondatorul criticii literare româneşti moderne.
Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la trecerea în nefiinţă a lui Titu Maiorescu, personalitate emblematică a vieţii culturale şi politice româneşti de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX.
Romfilatelia comemorează la data de 19 iunie,
Titu Maiorescu, 100 de ani de la moarte, prin emisiunea de mărci poştale ce îi poartă numele.
Titu Maiorescu, 100 de ani de la moarte, prin emisiunea de mărci poştale ce îi poartă numele.
Membru al Academiei Române şi una dintre figurile remarcabile ale epocii, conducător al Societăţii literare „Junimea” şi al revistei „Convorbiri literare”, a dezvoltat la Iaşi o carieră didactică impresionantă la Şcoala Normală „Vasile Lupu” şi Universitatea „Al. I. Cuza”, unde a fost şi rector.
Activitatea pentru care Titu Maiorescu rămâne cunoscut, este că a pus bazele societăţii culturale „Junimea”, alături de Petre P. Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti şi Iacob Negruzzi, în anul 1863. Acestora se vor alătura personalităţi precum Alecsandri, Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici, dar şi reprezentanţi ai altor domenii decât cel literar, cum ar fi memorialistul Gh. Panu, lingvistul
Al. Philippide, filozoful Vasile Conta, istoricul A.D. Xenopol, conform devizei „intră cine vrea, rămâne cine poate”. Ceea ce
îi unea pe membrii Junimii era orientarea culturii române spre
o nouă etapă, de eliminarea mediocrităţii şi promovarea scriitorilor de certă valoare. Rolul Junimii impunea noii direcţii în literatura română încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Al. Philippide, filozoful Vasile Conta, istoricul A.D. Xenopol, conform devizei „intră cine vrea, rămâne cine poate”. Ceea ce
îi unea pe membrii Junimii era orientarea culturii române spre
o nouă etapă, de eliminarea mediocrităţii şi promovarea scriitorilor de certă valoare. Rolul Junimii impunea noii direcţii în literatura română încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Titu Maiorescu se va consacra ca îndrumător şi critic literar prin studiile şi articolele sale, iar lucrarea sa „O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867” este considerată o operă
de referinţă pentru estetica românească.
de referinţă pentru estetica românească.
Personalitatea sa impresionantă a influenţat domeniile cele mai importante ale vieţii culturale, sociale şi politice ale României, Titu Maiorescu fiind recunoscut ca autorul celebrelor teorii sociologice a „formelor fără fond” şi „piatra de fundament” pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale sau Ioan Slavici. Datorită recunoaşterii calităţilor sale intelectuale, traiectoria lui Maiorescu este impresionantă: profesor universitar la 22 de ani, decan la 23 şi rector la aceeaşi vârstă, academician (membru al Societăţii Academice Române) la 27 de ani, deputat la 30, ministru la 34 de ani.
Ideile despre procesul de desăvârşire a limbii române literare formulate de Maiorescu, au fost acceptate şi de Academia Română între anii 1880 – 1881, care îşi însuşeşte aceste principii, contribuind în mare măsură la unificarea limbii române moderne.
La mijlocul sec al XIX lea, odată cu Unirea Principatelor, România se afla în mijlocul schimbărilor politice, ceea ce a dus la cucerirea şi recunoaşterea independenţei deschizând calea modernizării statului.
Susţinător convins al unităţii tânărului stat român, Titu Maiorescu a desfăşurat o activitate politică intensă ca jurnalist, în paginile ziarului „Vocea Naţională” în anul 1866.
De orientare conservatoare, Titu Maiorescu, a ocupat funcţia de prim-ministru şi ulterior ministru de externe (1912 – 1914), atunci când s-a semnat Tratatul de Pace de la Bucureşti. Cu toate că nu a reuşit să treacă prin Parlament nici unul din proiectele sale de lege a învăţământului, printre realizările sale ca ministru amintim: dezvoltarea învăţământului la sate prin înfiinţarea de noi şcoli, iniţierea de anchete şi statistici privind învăţământul, construirea de şcoli tip, selectarea celor mai bune cărţi de studiu al limbii române în liceu, proiecte de înfiinţare a Şcolii politehnice, a grădinilor botanice, a unei catedre de limba română, conservarea patrimoniului naţional, sprijinirea şcolilor româneşti din Transilvania.
Timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei ilustrează pe lângă marele critic literar, o filă din revista „Convorbiri Literare”, publicaţie de marcă a Societăţii literare Junimea.
Timbrul cu valorea nominală de 8 lei înfăţişează portretul marelui om de cultură şi politician, Titu Maiorescu.
Prin întreaga sa activitate, care a cuprins practic toate domeniile vieţii culturale, sociale şi politice, Titu Maiorescu
a avut contribuţii remarcabile la dezvoltarea societăţii româneşti în contextul valorilor civilizaţiei Occidentale.
a avut contribuţii remarcabile la dezvoltarea societăţii româneşti în contextul valorilor civilizaţiei Occidentale.
0 Comentarii:
Trimiteți un comentariu