În data de 2 februarie 2022, APM Bacău sărbătoreste Ziua Mondială a Zonelor Umede, stabilită prin Convenția semnată la Ramsar în Iran în anul 1971, document ratificat de România prin Legea nr. 5 / 1991. Obiectivul declarat al Convenției este acela de conservare a zonelor umede care servesc ca habitat al florei și faunei acvatice și pentru că acestea constituie resurse importante cu valoare economică, naturală, științifică și recreativă, a căror pierdere ar fi ireparabilă.
• Tema anului 2022: Gestionăm Zonele Umede pentru Oameni și Natură, este un apel urgent pentru creșterea investițiilor
financiare, umane și a capitalului
politic pentru conservarea zonelor umede în scopul utilizării lor întelepte și
sustenabile.
La ora actuală, zonele umede sunt în declin și
dispar de trei ori mai repede decât pădurile; 35% din zonele umede
mondiale s-au pierdut începând cu anii ’70. Utilizarea durabilă a zonelor umede presupune o înțelegere a factorilor
care conduc la degradarea și dispariția acestora, pentru a acționa direct
asupra cauzelor: asanarea și umplerea, poluarea, supra-extracția de apă,
supra-pescuitul și schimbările climatice.
Zonele umede susțin umanitatea și natura cât
și dezvoltarea economică și socială prin multiple servicii.
De ce contează zonele umede? Deoarece:
o Vegetația
lor filtrează poluanții, făcând apa potabilă,
o Asigură surse
de hrană pentru cca. un miliard de oameni,
o Asigura
majoritatea apei proaspete,
o Asigură materii prime și
medicamente,
o Sunt scuturi
naturale care țin piept schimbărilor climatice și
a efectelor acestora,
o Asigură spații pentru recreere, angajamente
culturale și beneficii pentru sanitatea mintală în urma interacțiunii cu
natura,
o 40% din speciile
de plante și animale de pe pământ trăiesc, se hrănesc și se înmulțesc în zonele
umede.
• Până la sfârșitul anului 2021, pe lista Uniunii Internaționale pentru
Conscrvarea
Naturii și a Resurselor Naturale (RAMSAR) au fost înscrise 2.435 situri Ramsar
din 172 țări.
• România este o țară cu o diversitate biologică ridicată, exprimată
atât la nivel de ecosisteme, cât și la nivel de specii. Ecosistemele naturale și
seminaturale din
România reprezintă aprox. 47% din suprafața țarii. Au fost identificate și
desemnate 435 situri de importanță comunitară (SCI) și 172 de arii de protecție
specială
avifaunistică (SPA), reprezentate majoritar de zone umede. Din acestea, 20 sunt înscrise
pe Lista Ramsar: Rezervația Biosferei Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei, Parcul Natural Porțile de Fier, Parcul Natural Comana, Lunca Mureșului, Tinovul Poiana Stampei, Complexul
Piscicol Dumbrăvița, Lacul Techirghiol, Lacul Bistreț, Confluența Olt - Dunăre,
Lacul Iezer Călărași, Balta Suhaia, Lacul Blahnița, Brațul Borcea, Dunărea -
sectorul Calafat - Ciuperceni,
Canaralele de la Hârșova, Ostroavele Dunării Bugiac - Iortomac, Dunărea Veche -
Brațul Măcin, Confluența Jiu – Dunăre și Eleșteiele Jijiei și Miletinului (ultima
zonă umedă fiind înregistrată în anul 2020).
• Județul Bacău are o rețea
hidrografică bine dezvoltată, fiind reprezentată de râurile Siret, Bistrița,
Trotuș și afluenții acestora. Lacurile din județul Bacău au luat naștere ca
urmare a amenajărilor antropice: Poiana Uzului, Berești, Răcăciuni, Galbeni,
Bacău II, Lilieci, Gârleni și Racova. O mare parte din ariile naturale
protejate din județul Bacău prezintă în componența lor zone umede, având un
regim special de ocrotire și conservare. Toate adăpostesc specii de floră și
faună protejate și dețin un rol foarte important în cadrul culoarului de migrație
est - european al păsărilor migratoare.
PREȚUIEȘTE multiplele
beneficii și soluții naturale oferite de zonele umede.
GESTIONEAZĂ întelept zonele umede
și utilizează-le durabil resursele pentru conservarea și menținerea sănătății
lor.
RESTAUREAZĂ zonele umede degradate și dispărute pentru a regenera
biodiversitatea și viața.
0 Comentarii:
Trimiteți un comentariu