Agenţia Naţională Antidrog, în
exercitarea rolului de coordonator naţional al politicii antidrog, a urmărit o
abordare echilibrată a implementării măsurilor în domeniul reducerii cererii şi
ofertei de droguri, aspecte prevăzute în:
- Programul
de guvernare 2013- 2016 (Cap. “Interne” şi Cap. “Tineret şi sport”)
- Strategia
Naţională Antidrog 2013- 2020
Obiectivul strategic fundamental
urmărit este “constituirea unui sistem integrat de instituţii şi servicii
publice ce va asigura reducerea prevalenţei şi incidenţei consumului de droguri
în rândul populaţiei generale, asistenţa medicală, psihologică şi socială a
consumatorilor de droguri şi eficientizarea activităţilor de prevenire şi
combatere a producţiei şi traficului de droguri”.
Astfel, în concordanţă cu
obiectivele stabilite în Strategia Naţională Antidrog, în anul 2014 la nivelul
Centrului Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Bacău au fost
stabilite următoarele obiective:
reducererea cererii de
droguri;
implementarea
unor proiecte de informare, educare şi conştientizare în domeniul consumului de
droguri adresate copiilor, adolescenţilor şi tinerilor din judeţele Bacău şi
Neamţ;
ü stimularea
şi susţinerea demersurilor organizaţiilor neguvernamentale din judeţele Bacău
şi Neamţ de a implementa proiecte pe domeniul prevenirii consumului de droguri
şi atragerea de noi surse de finanţare;
dezvoltarea
unui sistem integrat de asistenţă a consumatorilor de droguri la nivelul
regiunii şi atragerea de noi parteneri pentru dezvoltarea reţelelor locale de
servicii de asistenţă.
reducerea ofertei de droguri;
creşterea gradului de cunoaştere a fenomenului
traficului şi consumului de droguri, precum şi a infracţiunilor conexe, la
nivelul regiunii Bacău - Neamţ
coordonarea
în domeniul drogurilor;
elaborarea Strategiilor Judeţene Antidrog 2014 -
2020 şi a Planurilor de Acţiune
2014-2016 şi avizarea lor de către autorităţile publice locale (Instituţia
Prefectului, Consiliul Judeţean) cu participarea şi consultarea tuturor
actorilor sociali locali cu atribuţii în domeniul reducerii cererii şi ofertei
de droguri
îmbunătăţirea
nivelului de cunoaştere;
creşterea nivelului de cunoaştere a specialiştilor
din diverse domenii prin derularea unor instruiri şi cursuri de formare şi
perfecţionare în domeniul drogurilor, cu recunoaştere naţională.
Drogurile reprezintă în
continuare o ameninţare majoră pentru sănătatea publică. La nivel mondial,
UNODC (United Nations on Drugs and Criminality) estimează între 153 şi 300
milioane de consumatori de droguri ilicite, reprezentând între 3,4% şi 6,6% din
populaţia cu vârsta între 15-64 ani;
200.000
de consumatori mor din cauza consumului de droguri (cauze directe).
În Europa, cel puţin 1,1
milioane de europeni care urmează, anual, un tratament pentru consum de
droguri; între 7000 şi 8000 de persoane mor ca urmare a unor supradoze de
droguri.
Conform studiului UNICEF România
- 2013, un procent de 7,5% dintre adolescenții cu vârste cuprinse între 16 și
18 ani au consumat cel puțin o dată în viață droguri. Față de anii anteriori,
tendința este în creștere așa cum arată ultimul studiu ESPAD realizat în anul
2011 (acest studiu cu date comparative la nivel european, se realizează o dată
la 4 ani) arată faptul că adolescenții de 16 ani din România au consumat
droguri ilegale cel puțin o dată în viață, într-o proporție de 10% (7% în 1999,
3% în 2003, 5% în 2007) - sursa ANA, studiul ESPAD.
Ca răspuns instituțional, în
anul 2014, Centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Bacău şi
Neamţ au acordat servicii de prevenire unui număr de 24.097 persoane
(2% din populaţia totală a judeţelor Bacău şi Neamţ), în cadrul a 882
de activităţi preventive desfăşurate. Dintre beneficiarii serviciilor de
prevenire 51,6% sunt membrii ai comunităţii locale, 40,7% sunt elevi înscrişi
în toate ciclurile de învăţământ (preşcolar şi primar, gimnazial şi liceal),
0,9% sunt studenţi şi în proporţii egale de 3,4% sunt părinţi şi cadre
didactice. Astfel, s-au constatat:
ü creşterea
calităţii actului educaţional (mai puţin accent pe “informare”, mai mare accent pe “dezvoltare de abilităţi
sociale”, “autocunoaştere”, “exprimarea emoţiilor şi sentimentelor”;
ü accentuarea
serviciilor de prevenire în mediul școlar pe ciclurile primar şi gimnazial –
normalitate şi în corelaţie directă cu definiţia prevenirii;
ü activităţi
de prevenire selectivă şi indicată pentru nivelul liceal (activităţi de
dezvoltare a abilităţilor sociale pentru elevii care deja au experimentat consumul
de droguri).
Dintre exemplele de bune
practici din anul 2014, vom aminti doar două: ”Conduită Rutieră Antidrog”,
proiect de prevenire a consumului de alcool și droguri ilicite la volan
implementat de CPECA Neamț și Serviciul Rutier Neamț și finanțat de Autoritatea
Teritorială de Ordine Publică Neamț și ”Comunicarea îndepărtează izolarea”,
proiect de dezvoltare a abilităților de comunicare destinat tinerilor privați
de libertate și femeilor private de libertate din Penitenciarul Bacău,
implementat de CPECA Bacău / prin Clubul de Voluntariat Antidrog al Centrului,
Penitenciarul Bacău și Asociația pentru Prevenirea Adicției și Comportamentului
Adictiv Bacău.
Ca răspuns instituțional în
privința serviciilor de asistență, în cadrul reţelei furnizorilor de
servicii de asistenţă de la nivel regional se regăsesc servicii de
asistenţă medicală - 47%, psihologică şi socială - 40%, precum şi servicii de
tip - suport de grup - 13%. La nivel regional au fost identificate alte 25 de
instituţii care furnizează de servicii de asistenţă medicală de urgenţă şi
psihiatrie, laboratoare de analize, servicii de asistenţă socială şi
psihologică şi servicii de tip - grup de
suport.
Servicii
oferite de C.R.P.E.C.A. Bacău
• 17
beneficiari - 5 dintre aceştia fiind în stare privativă
de libertate - 65% dintre aceştia referiţi de către DIICOT, 30% de către
Serviciile de Probaţiune, 5% din proprie iniţiativă (familie);
• 84
de şedinţe de consiliere individuală, din care 17 de
management de caz, 51 de şedinţe de evaluare;
• 6
din cei 17 beneficiari (35,3%), nu au trecut la următoarea
etapă de includere într-un program de asistenţă, ci au fost doar informaţi
despre serviciile oferite şi posibilitatea de accesare a lor;
• 74
de informări către aparţinători ai consumatorilor de
droguri referitoare la tipurile de servicii disponibile pentru recuperarea
dependenţilor, efectele dependenţei şi modalităţi de recuperare.
Serviciile oferite în anul 2014,
au fost preponderent de evaluare, ca urmare a dispoziţiilor primite de la
DIICOT local sau din regiunile învecinate (SV şi IS), odată cu aplicarea art. 19/1 din Legea nr. 143/2000
privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri,
modificată prin Legea 187/2012.
Dificultăți întâmpinate:
•
Educaţia profesionistă în privinţa
drogurilor, ca instrument al politicilor antidrog, întâmpină dificultăţi în
sensul că se aşteaptă prea mult de la ea şi de multe ori trebuie să lupte cu
senzaţionalul.
•
Impactul educaţiei antidrog ar fi mult mai
mare, dacă următoarele observaţii ar fi luate în considerare:
–
“simpla informare” nu conduce
necondiţionat la modificări în atitudinea şi comportamentului grupului ţintă
vizat de un proiect sau program de prevenire;
–
tinerii care constituie grupul ţintă în
prevenirea consumului de droguri au mai multă nevoie de orientare în procesul
de învăţare, pentru a putea rezolva probleme legate de adolescenţă, decât ar
avea nevoie de informaţii despre droguri;
–
Informaţiile şi educaţia antidrog ar putea
fi mai utile pentru părinţi, educatori, profesori şi alte persoane – cheie care
intră în contact cu tinerii;
–
Prevenirea consumului de droguri va fi mai
credibilă dacă este plasată corelat interinstituţional, dacă este evaluată din
punctul de vedere al eficienţei şi eficacităţii, dacă este standardizată.
Obiective
pentru anul 2015:
•
Creşterea nivelului de educare al copiilor
şi tinerilor privind consecinţele negative ale consumului de droguri.
•
Promovarea cunoaşterii fenomenului
traficului şi consumului de droguri la local prin efectuarea de analize şi
evaluări locale privind consumul de substanţe psihoactive.
•
Asigurarea cadrului necesar dialogului în
vederea dezvoltării unui sistem de cooperare integrat între instituţiile
publice şi organizaţiile non-guvernamentale în domeniul antidrog.
•
Dezvoltarea reţelelor locale de prevenire a
consumului de substanţe psihoactive prin realizarea de cursuri de formare
adresate specialiştilor din diferite domenii (educaţie, asistenţă socială,
ordine publică etc.).
•
Stimularea şi susţinerea demersurilor
organizaţiilor neguvernamentale de a implementa proiecte pe domeniul prevenirii
consumului de droguri şi atragerea de noi surse de finanţare;
•
Dezvoltarea reţelei de servicii de
asistenţă medicală, psihologică şi socială prin identificarea de noi furnizori
de astfel de servicii pentru consumatorii de droguri şi aparţinătorii acestora.
0 Comentarii:
Trimiteți un comentariu