Cancerul reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, pe plan mondial, existând variaţii considerabile în incidenţă, mortalitate, supravieţuire, factori determinanţi de mediu, programe mixte de prevenire, detectare, tratament, paleaţie.
Dacă nu se intervine efectiv prin programe de prevenire şi screening, numărul de cazuri noi va creşte de la 10 milioane în 2000, la 15 milioane în 2020, dintre care 9 milioane în ţările în curs de dezvoltare. Povara prin cancer ar putea atinge până în anul 2050, 24 de milioane de cazuri/an/global, cu 17 milioane în ţările în curs de dezvoltare.
4 februarie este Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului la iniţiativa Uniunii Internaţionale pentru Controlul Cancerului (UICC), organizaţie neguvernamentală care uneşte comunitatea de luptă împotriva cancerului, cu scopul de a salva milioane de persoane de la decese care pot fi prevenite, în fiecare an, prin creşterea nivelului de conştientizare şi de educaţie privind cancerul şi prin mobilizarea guvernelor şi a oamenilor din întreaga lume pentru a lua măsuri în acest sens.
În anul 2015, Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului pune în lumină faptul că există soluţii la îndemână în lupta împotriva cancerului: stil de viaţă sănătos, detectarea precoce, tratamentul pentru toţi, calitatea vieţii.
1. Alegerea unui stil de viaţă sănătos: prin reducerea factorilor de risc sociali şi de mediu şi crearea condiţiilor favorabile adoptării unui stil de viaţă sănătos constituie elemente cheie de atingere a obictivului global de reducere a deceselor premature prin boli netransmisibile cu 25%, până în anul 2025. aproximativ jumătate din numărul de cancere cel mai des întâlnite ar putea fi evitat prin măsuri simple: renunţarea la fumat, consum redus de alcool, alimentaţie sănătoasă şi practicarea exerciţiilor fizice/mişcării. Adoptarea încă din copilărie a comportamentelor sănătoase reduce riscul de cancer şi de alte boli la vârsta adultă. Condiţiile în care trăiesc şi muncesc oamenii influienţează capacitatea de alegere a unui stil de viaţă sănătos.
2. Depistarea precoce. A garanta disponibilitatea si accesul persoanelor la programe de depistare precoce a cancerelor pot reduce considerabil povara îmbolnăvirilor în toate ţările. Pentru numeroase ţări slab sau mediu dezvoltate, lipsa personalului calificat în diagnosticarea şi gestionarea cancerelor constituie obstacole cheie în depistarea precoce. Progamele de depistare precoce trebuie să cuprindă strategii de îmbunătăţire a cunoştinţelor despre cancer în rândul comunităţii, al profesioniştilor din sănătate şi al decidenţilor politici. Pentru cancerul de sân, de col uterin şi colorectal, numeroase studii susţin importanţa programelor de depistare precoce adaptate fiecărei ţări în parte. Nu toate cancerele prezintă semne şi simptome. Investiţia în formarea profesională continuă este esenţială pentru a furniza instrumente şi cunoştinţe ce să le permită recunoaşterea semnelor şi simptomelor în cazul mai multor cancere ( unele cancere pediatrice, cancerul de sân, cancerul colorectal, de piele, bucal).
La nivel local, se vor continua activităţile de informare a populaţiei pentru a adopta comportamente care să prevină factorii de risc pentru cancer şi pentru a conştientiza importanţa participării la programele de screening. Acestea vor fi de tipul: pupitre tematice în spitale, ambulatorii, clinici private, unităţi comerciale, instituţii publice, derularea unor sesiuni de informare/consiliere la temă cu grupuri de femei din unităţi şcolare, elevi şi studenţi, organizaţii neguvernamentale, societăţi comerciale, informare/instruire şi distribuire de materiale informative prin asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari şi derularea unor acţiuni specifice cu grupuri de femei din comunităţile defavorizate, distribuire materiale informative către asociaţii profesionale, la târguri expoziţionale, diseminarea informaţiei prin intermediul site-ului DSP şi a reţelelor de socializare (discuţii, postare materiale, poze), a societăţilor de cablu TV din judeţ.
0 Comentarii:
Trimiteți un comentariu