RYMD a lansat raportul de cercetare „Puterea ONG în Bacău”

Asociația non-guvernamentală Romanian Youth Movement for Democracy a lansat, de curând, raportul de cercetare intitulat “Puterea ONG în Bacău”. Documentul a fost creat în cadrul proiectului „strONG”, implementat în perioada august 2015 – aprilie 2016, în județul Bacău, finanțat prin Granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Realizarea raportului a presupus analiza informațiilor oferite de 28 de organizații locale care au răspuns unui chestionar și desfășurarea unui focus grup la care au participat reprezentanții a 9 organizații. În plus, autorii au analizat puterea economică a organizațiilor prin analiza datelor publice de la Ministerul de Finanțe.

Acesta mai adaugă că obiectivul cercetării a fost acela de a extrage de la organizațiile băcăuane informații despre capacitatea administrativă, financiară, numărul de voluntari și beneficiari, principalele probleme cu care confruntă și care este relația lor cu instituțiile publice și autoritățile locale. Totodată, echipa RYMD și-a propus să prezinte imaginea generală a sectorului nonguvernamental, a impactului pe care îl aduce comunității băcăuane și a colaborării acestuia cu autoritățile publice locale.

Principalele concluzii ale raportului

• Organizațiile băcăuane reprezintă un important furnizor de servicii pentru comunitățile locale, numărul de beneficiari anual ajungând la ordinul zecilor de mii. În total, prin acțiunile întreprinse în anul 2015, ONG-urile au atins un număr de peste 37000 de beneficiari. În activitatea desfășurată anul trecut, cele 28 de ONG-uri afirmă că au fost ajutate de peste 1621 de voluntari. Astfel, 18 organizații au declarat că au avut un număr de voluntari cuprins între 0 și 49, cinci între 50 și 99, trei între 100 și 150, iar două peste 300;
• Din cele 28 de organizații respondente, 12 nu au niciun angajat. De cealaltă parte, 12 au până în zece angajați, iar trei au un număr cuprins între 11 și 50 de angajați. Doar o singură organizație are peste 100 de angajați. În ceea ce privește numărul de membri, cinci dintre organizații au numărul minim necesar la înființare (3), în timp ce 11 au între trei și zece membri. În cazul a două organizații, numărul de membri este de ordinul miilor;
• În ceea ce privește domeniile de activitate ale organizațiilor respondente, 16 (57,1%) dintre organizații întreprind activități în domeniile tineret, educație și învățământ, 12 (42,9%) în mobilitate și voluntariat, 10 (35,7%) prestează serviciile sociale și 10 (35,7%) activează în domeniul cultural-artistic. 8 organizații (28,6%) se ocupă cu domeniul civic și 7 (25%) cu domeniul de sănătate. La polul opus, numai două (7,1%) dintre organizații se ocupă cu antreprenoriatul și religia, 3 (10,7%) cu minoritățile, cercetarea și, respectiv, cu domeniul profesional și de afaceri, 5 (17,9%) cu sportul și turismul, respectiv cooperarea internațională, iar șase (21,4%) cu domeniul ecologic;

Cercetarea și-a propus să afle și care este relația dintre organizațiile nonguvernamentale și autoritățile administrației publice locale. Astfel, concluziile arată că pentru 21 (75%) dintre organizații scopul relației cu autoritățile publice locale este reprezentat de parteneriatul în anumite proiecte implementate. 17 (60,7%) au declarat că au nevoie de autorități în vederea eliberării de avize și de aprobări pentru evenimente, 13 (46,4%) că autoritățile reprezintă o sursă de finanțare, iar 10 (35,7%) că interacțiunea s-a concretizat într-un dialog profesional, axat pe schimbul de experiență cu privire la probleme și provocări sociale concrete. La polul opus, doar două (7,1%) dintre ONG-uri au desfășurat activități comune de advocacy, 4 (14,3%) au consiliat autoritățile pe anumite teme, iar 6 (21,4%) au fost ajutate în facilitarea contactului cu beneficiarii și grupul țintă. 3 (10,7%) organizații au precizat că relația cu autoritățile este inexistentă.