Evaluarea este realizată de către gestionarii fondurilor
cinegetice: Direcţia Silvică Bacău, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi
Pescarilor Sportivi Bacău, Asociaţia de Vânătoare şi Pescuit Sportiv „Clubul
Vânătorilor” Neamţ, Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi „Ursul
Brun”, Ocolul Silvic Lignum, Ocolul
Silvic Bisericesc, Ocolul Silvic Privat Oituz, AVPS Von Spiess, Asociaţia
Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi BUKK, împreună cu reprezentanţi ai Agenţiei
pentru Protecţia Mediului Bacău, ai Gărzii Naţionale de Mediu-Comisariatul
Judeţean Bacău, ai Gărzii Forestiere şi ai Institutului de Cercetări şi
Amenajări Silvice.
Situaţiile centralizate la nivel de judeţ, vor fi
înaintate Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, împreună cu propuneri
de plafon maxim de intervenţie. Propunerile de plafon maxim de intervenţie vor
avea la bază nivelul pagubelor înregistrate, situaţia efectivelor reale
comparativ cu cele optime, tendinţa şi structura populaţiei.
Acţiunile de evaluare a populaţiilor de urs, râs şi
pisică sălbatică se vor desfăşura după cum urmează: AJVPS Bacău în zilele de 30.04.2019
şi 2, 3, 6, 7.05.2019; O.S.P. Oituz în zilele de
6, 7.05.2019; SVPS în zilele de 2, 3, 6, 7, 8, 9.05.2019; Asociaţia Colţ Alb în
perioada 9-10.05.2019.
La aceste acţiuni sunt invitaţi să participe şi
reprezentanţi ai institutelor de cercetare, universităţilor, ONG-urilor şi
custozii/ administratorii ariilor naturale protejate, pentru fondurile
cinegetice care se suprapun cu ariile naturale protejate.
Analizând datele comparative din anii trecuţi
se constată o evoluţie pozitivă a populaţiilor de urs pe toate fondurile
cinegetice care oferă condiţii propice de habitat pentru carnivorele mari şi
pentru care au fost calculate efective optime. De asemenea se constată prezenţa
exemplarelor de urs, în special tineret, în cuprinsul fondurilor cinegetice
care nu au avut stabilite efective optime şi care nu reprezintă areal pentru specie.
Acest fenomen are la bază manifestările de teritorialitate ale exemplarelor
mature, precum şi creşterea numerică a populaţiei, astfel încât exemplarele
tinere de masculi sunt împinse în afara arealului şi obligate să se adapteze în
habitate forestiere care nu oferă cele mai bune condiţii de adăpost şi hrănire.
Fenomenul a generat în ultimul an numeroase conflicte, datorită faptului că
ursul, un animal cu o capacitate de adaptare extraordinară, a învăţat faptul că
aşezările omeneşti oferă oportunităţi de hrănire facilă.
Un alt fenomen interesant a fost observat la
populaţiei de râs (Lynx lynx), specie la care vânătoarea a fost interzisă înca
din anul 2012, fiind semnalate exemplare chiar şi pe fonduri cinegetice unde
această specie dispăruse de câţiva ani. Râsul este o specie nocturnă, foarte
discretă, teritorială şi dificil de observat, cu toate acestea, în anul
2018 au fost observate exemplare cu un comportament oarecum social, o familie
formată din doi adulţi şi doi pui, pe un fond cinegetic în care râsul nu mai
fusese observat de mai mulţi ani.
Măsurile de protecţie instituite în ultimii
ani au avut în general efecte pozitive asupra mărimii populaţiilor de carnivore
strict protejate, care însă nu sunt susţinute de condiţiile de habitat. Cauza o
reprezintă exploatările forestiere, reducerea suprafeţelor acoperite de păduri
precum şi creşterea activităţilor de exploatare a resurselor pădurii (ciuperci şi
fructe de pădure). În aceste condiţii este posibilă creşterea numărului de
conflicte între om şi animalele sălbatice, precum şi creşterea fenomenului de
braconaj cinegetic.






0 Comentarii:
Trimiteți un comentariu