Ordinea de zi a cuprins propuneri de modificare a două legi, respectiv Legea nr. 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și Legea nr. 62/2011 a dialogului social.
Reprezentanții Federației SANITAS au apreciat că este de datoria Guvernului României să găsească soluții astfel încât aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și a actelor subsecvente acesteia să nu ducă la diminuări de venituri pentru angajații din sistemul sanitar și de asistență socială. Sindicaliștii SANITAS au subliniat și imposibilitatea elaborării și aprobării unui Regulament de sporuri aplicabil și echitabil pentru toți angajații din sistemul sanitar, dintr-o serie de motive printre care se numără:
• existența plafonului de 30% aferent sporurilor și celorlalte elemente salariale care face imposibilă acordarea sporurilor pentru condiții de muncă;
• excluderea personalului nemedical (tehnic, administrativ și de deservire) din categoria personalului care poate beneficia de sporuri pentru condiții de muncă;
• lipsa unui plafon minim pentru sporuri, fapt care va putea conduce la acordarea unor sporuri în procent nesemnificativ (de ex. 1% pentru condiții grele de muncă).
Un aspect important a fost încheierea unui Contract Colectiv de Muncă la nivel de sector de activitate. Deși acesta a fost solicitat încă de la începutul anului iar prima ședință de negociere a avut loc la începutul lunii aprilie a.c, în prezent finalizarea acestuia nu a fost posibilă, ceea ce conduce la o dereglementare a raporturilor de muncă din
sistemul sanitar și la pierderea unor drepturi fundamentale ale salariaților din
Sănătate.
Următorul punct pe agenda ședinței a adus în discuție propunerile reprezentanților CNSLR ”Frăția” pentru modificarea Legii nr. 62/2011, a dialogului social.
”În ultimii 7 ani am asistat cu toții la o erodare constantă a dialogului social din România. Cele mai importante instituții ale sale, negocierea colectivă și dreptul la acțiune colectivă au atins un minim istoric. Sindicatele sunt substitute de fantomatica instituție a reprezentanților salariaților, care își bazează legitimitatea pe implicarea exclusiva a managementului și a departamentelor de resurse umane din companie în negocierea contractelor colective de muncă”, a motivat Gheorghe Huluță, președinte al C.N.S.L.R. ”Frăția”, necesitatea de modificare a legii dialogului social.
Raportul dintre angajat și angajator este total dezechilibrat în sectorul privat iar inegalitățile sociale au atins cotele cele mai mari din Europa. Descentralizarea relațiilor dintre sindicate și patronate de la nivel național și sectorial a transferat povara fiscalizării asupra salariaților, a slăbit solidaritatea dintre lucrători, a condus la creșterea competiției dintre firme pentru lucrătorii calificați.
În 2015, în România existau peste 450 000 de unități cu mai puțin de 15 salariați, în care lucrau peste 1 milion de persoane, cărora legislația le restrânge libertatea de a constitui organizații sindicale. De asemenea, datele relevă faptul că reorganizarea sectoarelor și numărul mare de întreprinderi cu mai puțin de 15 angajați a crescut pragul real de reprezentativitate al federațiilor sindicale de la 7%, ajungând la 13,3% în sectorul comerț, 10,4% în sectorul comert și la 8,7% în sectorul IT&C.
Numărul întreprinderilor cu sub 21 de angajați, în care nu este obligatorie negocierea colectivă, reprezintă 95% din totalul întreprinderilor din România, peste 1 million de lucrători fiind lipsiți de protecția minimă a drepturilor ce izvorăsc din contractele colective de muncă ca izvor de drept, la care se adaugă majoritatea companiilor multinaționale care angajează o treime din forța de muncă privată și în care se manifestă o opoziție fățișă împotriva organizațiilor sindicale.
În acest context, cele 5 confederații sindicale reprezentative la nivel național, respectiv C.N.S. Cartel ALFA, CNSLR-FRĂȚIA, Blocul Național Sindical, C.N.S. MERIDIAN și C.S.D.R. au transmis Ministerului Comunicării Publice și Dialogului Social o propunere comună de modificare a Legii nr. 62/2011 a dialogului social.
Printre modificările propuse se numără:
1. Ca persoanele care exercită, potrivit legii o meserie sau o profesie în mod independent (cum ar fi traducătorii, actorii, regizorii, tehnoredactorii, sportivii, interpreții, jurnaliștii, fotografii etc.), membrii cooperatori, agricultorii, lucrătorii domestici, zilierii și persoanele în curs de calificare să aibă dreptul, fără nicio îngrădire sau autorizare prealabilă, să constitue și să adere la o organizație sindicală.
2. Eliminarea pragului de 15 membri din aceeași unitate pentru constituirea unui sindicat și înlocuirea acestuia cu 3 membri fondatori necesar pentru înființarea unui sindicat, similar cu pragul impus de lege pentru înființarea unei asociații neguvernamentale sau a unui partid politic.
3. Dreptul de negociere colectivă la toate nivelurile, inclusiv la nivel național.
4. Scăderea pragului de 50%+1 necesar pentru obținerea reprezentativității organizațiilor sindicale la nivel de companie până la un prag care să permită în mod real organizarea sindicală, în special în mediul privat, precum și reorganizarea sectoarelor de activitate, astfel încât obținerea reprezentativității ambilor parteneri sociali să nu devină imposibilă.
A fost propusă, de asemenea, reducerea pragurilor de reprezentativitate la nivel de sector, la 5% pentru federațiile sindicale și 7% pentru federațiile patronale.
0 Comentarii:
Trimiteți un comentariu